”Schimbarea nu e doar din interior”
Newsletter CNV septembrie 2025
În ediția de luna aceasta a newsletter-ului de comunicare nonviolentă:
Invitații viitoare evenimente de Comunicare Nonviolentă.
Articolul ”Schimbarea nu e doar din interior”.
Alte recomandări din sfera relațiilor interumane.
”Când te gândești prea mult ajungi să inventezi mai multe probleme decât soluții. Îngrijorarea nu este altceva decât glorificarea problemei .”
Chris Williamson
”Overthinking invents more problems than it solves. Worrying is just worshipping the problem”
Invitații pentru comunicare nonviolentă
”Curs de bază în CNV”, live online, start în 2 septembrie.
”ABC în CNV”, webinar gratuit în 24 septembrie.
”Ziua Nonviolenței”, la Cluj-Napoca în 5 octombrie.
”Schimbarea nu e doar din interior”
Articol scris de Alexandru Moldovan
În spațiul de dezvoltare personală auzi pe bună dreptate că ”adevărata schimbare începe din interior”. Și te cred că te-ai străduit, mai ales după ce te-ai decis să renunți la vreun vechi obicei de care nu ești mândră. Să zicem că ești și plină de motivație, ai citit și subliniat carte ”aia” inspirațională, ai cumpărat cursul, te-ai uitat la video-uri, scrii în jurnal, postezi pe social media citate și ești activă cu întrebări și like-uri pe grupul privat dedicat.
Și totuși, deși pentru tine totul are sens și vrei să faci ceva nou, restul de 99% din realitatea ta e compusă din aceeași oameni (majoritatea dragi de altfel!) care nu doar că nu se grăbesc să recunoască noua ta versiune, ba chiar o ignoră sau o iau în glumă. Parcă ești mereu trasă înapoi spre costumele vechi ale rolului pe care le-ai purtat — prieteni, familie, colegi, toți par să vadă mai degrabă istoria ta decât inițiativa prezentului și potențialul viitorului. E ca și cum ai încerca să evadezi dintr-o închisoare invizibilă formată din percepțiile celorlalți asupra ta. Și atunci, oare schimbarea ta e doar din interior?
Provocarea principală: mediul și “costumele” vechi ale identității
Procesul de reinventare personală nu este un proces exclusiv interior, care să se rezume doar la disciplină interioară, motivație sau liste bine făcute. Provocarea esențială stă în echilibrarea muncii interioare cu dinamica relațiilor noastre: ceilalți nu doar că își amintesc cine ai fost, dar, adesea, “impun” și mențin această imagine prin gesturi și reacții subtile sau uneori chiar foarte explicite.
Psihologia ”relațiilor de obiect” (teorie dezvoltată de Melanie Klein și Otto Kernberg) explică faptul că fiecare dintre noi poartă cu sine o reprezentare internă (un “obiect”) a celuilalt, conform experiențelor proprii acumulate în timp. Când cineva se schimbă radical, mediul resimte destabilizarea și, de multe ori, îi răspunde încercând aducerea la vechiul tipar. Astfel, schimbarea nu ține doar de voință sau introspecție, ci și de capacitatea de a modela mediul — sau chiar de a-l părăsi temporar, pentru a permite tranziția spre noua identitate.
Charles Horton Cooley a introdus conceptul “Self Mirror”, care presupune că ajungem să ne cunoaștem pe noi înșine privind reflexia pe care ne-o oferă cei din jurul nostru. Dacă aceste “oglinzi” nu sunt actualizate, reînnoirea ta internă pe care ți-o dorești devine un efort mult prea greu.
Carl Rogers, fondatorul psihologiei umaniste, credea că autenticitatea și ascultarea empatică reprezintă cheia transformării reale. Pentru Rogers, mediul extern este “solul” care permite dezvoltarea internă: dacă solul e nepotrivit, chiar și cea mai viguroasă plantă va întâmpina dificultăți de creștere.
O cercetare publicată în 1994 (Swann, Pelham & Chidester, “Change or Die: The Self-verification Motive in Social Interaction”, Personality and Social Psychology Bulletin) arată că oamenii aleg mai degrabă să relaționeze cu persoane care le confirmă imaginea curentă — chiar dacă imaginea este una negativă. Schimbarea mediului este deseori necesară pentru a permite modificarea profundă a propriei tale identități.
Pași practici pentru schimbare autentică
Reflectă la sursa obiceiurilor tale: încearcă să identifici dacă rezistența la schimbare chiar vine din mediul exterior sau sursa dominantă e în propria ta nevoie de siguranță emoțională.
Creează spații noi de interacțiune: fă-ți curaj să explorezi alte grupuri, contexte sau comunități unde să poți testa în siguranță obiceiurile noi pe care le dorești.
Aplică principiile comunicării nonviolente în relații: Exprimă sincer ce simți și ce ai nevoie, evitând judecata sau comparația (“Mă simt liniștită pentru că nevoia mea de sprijin e împlinită.”).
Fii blîndă cu rezistența celorlalți: înțelege că reticența apropiaților vine din nevoia lor de siguranță și stabilitate, nu din răutate sau invidie către tine.
Dă timp schimbării: oamenii nu își pot transforma imaginea ta peste noapte. Gândește-te ție câți ani ți-a luat să ai curajul să dorești ceva mai bun pentru tine. Perseverența ta și noile beneficii reciproce cu respectivele persoane, vor ajuta cel mai mult la sedimentarea noii identități.
Studii de caz
Poate e cunoscut cazul lui Nelson Mandela, care după ani de detenție ca terorist violent, a devenit un simbol al reconcilierii. Doar că cei care îl cunoșteau înainte din vechiul anturaj au fost reticenți la noua sa postură. Doar ieșirea sa pe “scena internațională” i-a consolidat transformarea.
Poate ți s-a întâmplat și ție când ai renunțat la tutun sau la alcool, să devii un “străin” printre foștii colegi și parteneri de petrecere. Sau când ai părăsit un loc de muncă toxic și ai ajuns în unul ”normal”, cât de rapid te-ai obișnuit cu ”binele” aflat peste tot în jur. Sau cazurile refugiaților din același oraș ajunși în țări diferite, și care au grade foarte diferite de ce înseamnă ”normal” extern și cum acesta le schimbă mentalitatea și comportamentele.
Personal am trăit această tranziție când mi-am dorit să includ comunicarea nonviolentă în viața mea. Soția credea că vorbesc ciudat, prietenii că sunt ”funny”, ba chiar și mie mi se părea că ceva sună fals. Dar am avut norocul unui nou grup de oameni care m-a inclus și înțeles provocarea, soția a început să vadă beneficiile în relația noastră, prietenii au devenit curioși (unii nu prea au avut de ales, e drept!) de ce mi se întâmplă. Ba chiar mi-am creat un context săptămânal în care să mă asigur că sigur voi exersa această nouă abilitate și mentalitate, prin formarea unui grup de lectură și studiu a cărții de ”Comunicare Nonviolentă” a lui Marshall B. Rosenberg. Am ajuns nu doar să-mi schimb mediul extern, ci chiar să creez unul care să mă sprijine în ceea ce vreau să fiu în intern.
Concluzie
Schimbarea reală nu vine doar din interior, ci și din curajul de a alege sau schimba mediul care-ți reflectă proiectul personal actual. Prin comunicare empatică, validare și deschidere spre nou, poți construi relații cu oameni ce te văd “așa cum ești acum”, nu “așa cum ai fost”. Asta înseamnă să-ți oferi blândețe și răbdare, atât ție, cât și celorlalți, pentru că fiecare tranziție de identitate este un proces care se cere înțeles, nu sărit peste.
Dacă vrei să explorezi în profunzime principiile comunicării nonviolente sau să găsești un mediu de sprijin pentru reinventare, poți participa la următoarea grupă de studiu: https://comunicarenonviolenta.ro/grupa-studiu-online/
La final, îți propun să reflectezi: Cum te sprijină mediul tău extern în ceea ce dorești să transformi în intern?
---
Referințe:
Comunicarea Nonviolentă (2003) de Marhall B. Roseberg
Carl Rogers, “A deveni o persoană”, Editura Trei, București, 2018
Swann, W. B., Pelham, B. W., & Chidester, T. (1994). Change or Die: The Self-verification Motive in Social Interaction. Personality and Social Psychology Bulletin, 20(3), 336–343. https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0146167294204002
””Briciul lui Hanlon” stipulează că nu ar trebui să atribuim răutății ceea ce poate fi explicat mai simplu prin neștiință sau lipsă de competență. Într-o lume complexă, acest principiu ne ajută să evităm paranoia și ideologiile extreme, care sunt greu de depășit, prin faptul de a nu presupune în mod automat că rezultatele negative sunt cauzate de un actor rău intenționat, deși uneori pot fi. Mult mai probabil însă, doar s-a comis o eroare.”
Farnam Street
“Hanlon’s Razor states that we should not attribute to malice that which is more easily explained by stupidity. In a complex world, this principle helps us avoid extreme paranoia and ideology, often very hard to escape from, by not generally assuming that bad results are the fault of a bad actor, although they can be. More likely, a mistake has been made.”
Alte recomandări
RESURSĂ
”Concluzie meta-studiu despre fericire în 100 țări” (12 min)
Articolul oferă o perspectivă științifică și interculturală asupra unicului factor esențial care influențează fericirea și bunăstarea oamenilor la nivel global: calitatea relațiilor personale și sociale. Vei găsi argumente solide, studii extinse și exemple despre modul în care relațiile – de la cele de familie la conexiunile cu comunitatea – depășesc importanța banilor sau a succesului profesional când vine vorba de satisfacția de viață. Este o resursă utilă pentru profesioniști, lideri sau oricine caută să înțeleagă de ce relațiile autentice contează cel mai mult și cum pot contribui la o viață împlinită.
Concluzia studiului: Indiferent de cultură, relațiile stabile și de calitate – romantice, familiale, de prietenie sau cu comunitatea – reprezintă cel mai puternic predictor al stării de bine și al fericirii personale. Chiar dacă societățile occidentale pun accent pe individualism, datele arată că suportul social și capitalul relațional sunt esențiale pentru sănătate, longevitate și o viață fericită. Neglijarea acestor relații aduce un cost psihologic și fizic semnificativ, iar reconectarea cu ceilalți este fundamentul unei bunăstări reale și durabile.
PODCAST
”Omul care nu deține nimic. Dar știe CNV!” (2 ore și 32 min)
Acest episod al podcastului The Rich Roll Podcast îl are ca invitat pe Robin Greenfield, un activist radical de mediu care trăiește practic fără a deține nimic. Discuția conturează felul în care perspectiva sa asupra consumului și renunțarea la posesii materiale ne poate lărgi sau schimba radical felul în care comunicăm și relaționăm cu ceilalți, dar și cu noi înșine.
VIDEO
”Brene Brown: de ce nu criticii tăi contează” (23 min)
Acest video cu Brené Brown este o recomandare utilă pentru oricine își dorește să înțeleagă cum să gestioneze critica și autocritica în procesul creativ sau profesional. Brown vorbește despre importanța vulnerabilității, despre cum poți să-ți continui drumul în ciuda criticilor externe și interne, și despre necesitatea de a-ți “rezerva un loc” pentru aceste critici, fără a le lăsa să te paralizeze.
REEL
”Situații cu CNV” (2 min)
Această postarea de pe Instagram relatează un exemplu real de aplicare a comunicării nonviolente (CNV) într-un context organizațional. Un trainer a lucrat timp de 6 luni cu doi directori seniori, aflați într-un conflict de încredere, și întreaga intervenție s-a bazat pe întâlniri lunare, axate pe siguranță emoțională și comunicare autentică.
ARTICOL publicat în revista ”Psychologies”
”În loc de hai înapoi la muncă, hai înapoi împreună” (7 min)
Articolul argumentează, prin exemple și recomandări practice, că performanța într-o echipă nu vine din focalizarea exclusivă pe taskuri, ci din relații umane autentice, empatie și un minim de curaj de a aduce umanitate în ședințe. Vei descoperi cum instrumente simple din Comunicare Nonviolentă pot transforma întâlnirile de lucru din spații plictisitoare sau tensionate în momente de coeziune, creativitate și eficiență reală. E un text util atât liderilor, cât și oricărui angajat care vrea întâlniri mai vii, mai scurte și mai productive.
Ai pierdut vreuna din edițiile anterioare de newsletter?
august 2025, ”Bunătatea nu cere aplauze”
iulie 2025, ”Retreat-ul: modă sau necesitate?”
iunie 2025, ”Conectare, apoi corectare”
mai 2025, ”Părinte de adolescent”
aprilie 2025, ”O confuzie frecventă despre empatie”
”Atenția este cea mai rară și pură formă de generozitate.”
Simone Weil
“Attention is the rarest and purest form of generosity.”